Paranteză 1: așa-s elevii ăștia ai mei, mai liberi de felul lor; nu prea-și cunosc lungul nasului și când ți-e lumea mai dragă ți-o mai trag umpic la oase de juri că ești măcar Ronaldo în finala cu Franța. Sigur că poți să le dai cartonașu' roșu și să-i dai pe tușă, dar ăștia te lucrează pe sistem, că au energie gârlă, și te blochează ei mai târziu că-s tineri și se grupează în apărare de zece ori mai bine ca băieții lu' tata Puiu, așa că mai bine le răspunzi și ai face bine să le răspunzi cinstit pentru că au niște organe speciale de detectat gogomăniile ce n-ați văzut.
Acum că închid parateza să vă spui și că m-a întrebat unul dintre dujmanii ăștia mici dacă tot profesor m-aș face dacă aș lua viața de la început. Ete, fleoșc! Nici prin cap nu mi-ar da!
Ochi beliți, nedumerire, liniște subită în clasă. Eh, lasă că sunteți voi jmecheri, da mai știu și io să vă lucrez la neuron. Tot pă sistem. M-aș face motiveișănăl spicăr, blogăr profesionist, persănăl căuci, Vlogger...- și las lista deschisă pentru alte trăznăi pe care le-ar mai putea ei adăuga.
Hai, dă-mă dracu! - se aude dintr-un colț. Dacă insiști - răspund eu.
Paranteză 2: așa-s elevii mei, se mai trezesc vorbind când ceva îi ia prin surprindere, iar eu prefer să-i moderez altfel, doar-doar vor continua să se exprime liber.
Păi, dacă poate Costela Claudia să facă vlogging, eu de ce n-aș putea? Ca să fii popular pe Iu Tiub îți trebe decât camera de la calculator -bifat-, niște zvâc - bifat-, de 3 lei cunoștințe de utilizare a calculatorului -bifat- și nicio inhibiție, cam așa:
Episodul 1: Dragii mei, sunt nouă pe-aicea pă Iu Tub și m-am gândit să mă prezint ca să mă cunoască toț fanii mei care încă nu-i am. Io-s profesor de dooj de ani în București (aplauze furtunoase/ huiduieli grămadă, depinde de inspirație) și-mi place rău ce fac (doar huiduieli grave). Azi am fost iar la liceul unde predau ingliș (aplauze) și am predat elevilor mei propoziția condițională a 18965 mia oară (huiduieli și vreo doo roșii fleoșcăite în capu meu- pe partea cealaltă a conexiunii, publicul râde de cade de pe scaun cu leptopu' în cap). Mă șterg de roșii și revin: Stați calmi, nu au reținut nimic nici acum. Tot azi am evaluat și niște proiecte despre câte un stat din SUA(deja s-au închis vreo 10 calculatoare) și m-am certat și cu o colegă pentru că vrea să-i dau mustrare scrisă unui elev de la mine din clasă (cele 10 PC-uri s-au reaprins și lor li s-au adăugat deja încă 14). Nu vă pot oferi, desigur, detalii (toate vizionările au încetat brusc), dar pot să vă asigur că nu voi ceda așa ușor. (Nimeni nu mai urmărește vlogul de cel puțin 5 minute).
Să dea naiba dacă mi se mai pare o idee așa bună. Îmi trebuie totuși ceva mai...hard core, ceva care să rupă, provocator, ceva ca Ilie's Vlog:
Mda. Nu s-ar putea să încerc și ceva care nu presupune să mă bat cu Voly pe mâncarea lui? Nu de alta, dar mi-ajunge că mă lupt cu el oricum pe mâncarea mea, n-aș vrea să cad în penibil sub nivelul dimensiunii umane.
Mă documentez să văd dacă nu găsesc totuși ceva care să mă facă mai populară ca Teo. Destul de greu; ar presupune să debitez platitudini, să spun cât de frumos e să fii mamă sau tată, copil, barză, eventual viu, în loc de mort, să fii iubit, nu urât, că frumusețea vine din interior și nu contează că ești gras și urât, o să găsești tu pe cineva la fel de umflat și slut ca tine cu care să-ți duci viața și să te bucuri de ceea ce ai, fără să visezi ca proasta la Chris Pratt sau Ryan Reynolds.
Aș putea să mă filmez gătind. Uite ce bine le merge cu asta unora:
Episodul 3: Bună, sunt Lăcră și astăzi am să vă vorbesc despre micul dejun. Eu nu ratez niciodată micul dejun. (Se vede. Nu ratezi nicio masă - apare și primul comentariu la 3 secunde după postarea filmului pe Iu Tub) Aceasta este bucătăria mea, în care vă voi pregăti un mic dejun specatculos și foarte sănătos. (Mamaee, stai, bre, calmă și lasă dreaqu filmările! Fă și matale o ciorbă, o plăcintă, ceva...chear nai nimic de făcut? - al doilea comentariu nu întârzie să apară)
Revin la Costela Claudia. Cum naiba poate fata asta și eu nici o poză la sală nu mi-aș face, chit că mi-ar depinde viața de asta? Poate că n-am destui dujmani care să-mi puarte pică și d-aia. Că dacă m-ar dujmăni lumea ca pe copila asta, nu m-aș mai opri din filmat și la toți le-aș răspunde pe măsură:
Încă mai caut o soluție de succes pentru vlog. Ultima mi se pare destul de bună. Staț paci k urmează shi filmarea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu